Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2016 / iulie /

Dezvoltarea instituției cetățeniei în România și Republica Moldova


Autor: Ciocîrlan Gheorghe
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.02 - Drept public(cu specificarea: constituţional, administrativ, poliţienesc, militar, financiar, vamal, informaţional, ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Victor Popa
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Instituţia: Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 13 iulie 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 6 octombrie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document1.28 Mb / în română

Teza

CZU 342.5/7(498+478)(043.2)C51

Adobe PDF document 1.44 Mb / în română
164 pagini


Cuvinte Cheie

cetățenie,legătură politico-juridică, dobândirea cetățeniei, pierderea cetățeniei, cetățenie dublă, retragerea cetățeniei

Adnotare

Structura tezei: Introducere; Capitol introductiv ”Instituția cetățeniei României și Republicii Moldova în lumina abordărilor doctrinare”; Compartimente de bază – 3 capitole, 18 paragrafe, volum-144 pag text de bază.; Bibliografie din 214 surse;

Numărul de publicaţii la tema tezei - Rezultatele obţinute sunt publicate în 7 lucrări ştiinţifice;

Domeniul de studiu – 552.01 - Drept public (constituțional);

Scopul lucrării – elucidarea cât mai completă, aprofundată şi multiaspectuală a naturii juridice a instituţiei cetăţeniei în România și Republica Moldova.

Obiective ale lucrării: formularea unui concept al lucrării şi crearea unui fundal teoretic pentru analiza la nivelurile relevante a naturii juridice a cetăţeniei; cercetarea evoluţiei esenţei conceptului de cetăţenie;analiza nucleului conceptual al cetăţeniei; studierea etapelor de instituţionalizare a componentelor cetăţeniei; corelarea conceptelor “naţionalitate” şi „cetăţenie”; studierea evoluţiei legislaţiei în materie de cetăţenie în România şi Republica Moldova; analiza reglementărilor de drept cu privire la cetăţenie în România şi Republica Moldova; evidenţierea şi analiza schimbării esenţei cetăţeniei în societăţile contemporane; abordarea ştiinţifică a tendinţelor actuale ale cetăţeniei; analiza cetăţeniei ca soluţie la problema pluralismului societăţilor modeme.

Noutatea și originalitatea ştiinţifică a lucrării constă în modalitatea de abordare a aspectelor care ţin de cetăţenie ca concept polisemantic şi multiform, în conţinutul inedit al tezei, a cărei pondere se exprimă, în fond, prin concluziile şi propunerile formulate. Conţinând o cercetare ştiinţifică profundă a cadrului conceptual de analiză a cetăţeniei în societăţile democratice, investigaţia vine să contureze ipotezele şi conceptele doctrinare cu privire la această instituţie. Prezintă interes pentru ştiinţa dreptului constituţional opinia precum că «naţionalitatea» şi «cetăţenia» se prezintă ca termeni cu o încărcătură juridică şi emoţională diferită, ce nu trebuie utilizaţi ca sinonime; procesul de instituţionalizare a cetăţeniei se caracterizează printr-o mişcare de extensie pe orizontală şi o mişcare de extensie pe verticală.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul dreptului constituțional. Evidenţierea şi analiza schimbării esenţei cetăţeniei în doctrina dreptului constituțional a României și a Republicii Moldova, precum și abordarea ştiinţifică a tendinţelor actuale de dezvoltare a cetăţeniei în contextul aderării la UE, deci și la cetățenia europeană.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Teza va aduce un aport benefic în cunoaşterea mai profundă a unor aspecte precum nucleul conceptual al cetăţeniei, instituţionalizarea componentelor acesteia, corelaţia dintre naţionalitate şi cetăţenie etc. Valoarea aplicativă a lucrării cuprinde următoarele aspecte: doctrinar-teoretic, normativ-legislativ şi juridico-didactic. Lucrarea este actuală şi pentru dezvoltarea ştiinţei dreptului public din România şi Republica Moldova, care necesită o viziune nouă asupra unui aşa concept complex cum este cetăţenia, şi, ca rezultat, investigaţii serioase în domeniu.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Se propun recomandări privind ameliorarea cadrului legislativ în domeniul eficientizării instituției cetățeniei în România şi Republica Moldova. Lucrarea va putea fi utilizată în procesul ştiinţifico-didactic pentru cadrele didactice universitare, doctoranzi, masteranzi şi studenţi, precum şi pentru toţi cei care se interesează de aspectele și problemele cetățeniei.

Cuprins


1 INSTITUȚIA CETĂȚENIEI ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA ÎN LUMINA ABORDĂRILOR DOCTRINARE
  • 1.1 Cerințe internaționale față de instituția cetățeniei
  • 1.2 Abordări științifice cu privire la natura juridica a cetăţeniei
  • 1.2.1 Instituția cetăţeniei în literatura de specialitate din occident
  • 1.2.2 Teze de doctorat cu privire la instituția cetățeniei
  • 1.3 Scopul şi obiectivele tezei
  • 1.4 Concluzii la Capitolul 1

2 CADRUL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ A CETĂŢENIEI ÎN SOCIETĂŢILE DEMOCRATICE
  • 2.1 Cercetarea evoluţiei conceptului de cetăţenie
  • 2.2 Sinteză asupra nucleului conceptual al cetăţeniei
  • 2.3 Instituţionalizarea componentelor cetăţeniei
  • 2.4 Distincția și valoarea juridică a conceptelor naţionalitate şi cetăţenie
  • 2.5 Concluzii la Capitolul 2

3 REGLEMENTAREA CETĂŢENIEI ÎN ROMÂNIA ŞI REPUBLICAMOLDOVA
  • 3.1 Evoluţia legislaţiei în materie de cetăţenie în România şi Republica Moldova
  • 3.2 Legislaţia României cu privire la cetăţenie
  • 3.3 Cetăţenia Republicii Moldova: reglementări de drept
  • 3.4 Concluzii la Capitolul 3

  • 4 CETĂŢENIA ÎN SOCIETĂŢILE CONTEMPORANE: PROBLEME ŞI PROVOCĂRI
    • 4.1 Schimbarea esenţei cetăţeniei în societăţile contemporane
    • 4.2 Cetăţenia ca „răspuns” la problema pluralismului societăţilor moderne
    • 4.3 Tendinţe actuale ale cetăţeniei
    • 4.4 Concluzii la Capitolul 4

    CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI